Dacă România dorește județe mai mari și mai puternice, atunci să discutăm despre extinderea Maramureșului, nu despre dispariția lui de pe harta administrativă a țării!
În ultimele zile, discuțiile despre reorganizarea administrativ-teritorială a României au adus în atenția publică posibilitatea reducerii numărului județelor de la 41 la aproximativ 15.
Unul dintre scenariile vehiculate presupune reunirea județelor Maramureș, Cluj, Sălaj și Bistrița-Năsăud într-o singură unitate administrativă, după modelul actualelor circumscripții ale Curților de Apel.
Precizez de la început: această variantă nu este o decizie oficială adoptată.
Totuși, consider necesar să îmi exprim public poziția.
Nu sunt de acord cu absorbția administrativă a Maramureșului de către Cluj și cu pierderea numelui nostru istoric.
Nu am nimic împotriva Clujului și a locuitorilor săi. Dimpotrivă, respect istoria, cultura și dezvoltarea acestuia. Dar respectul trebuie să fie reciproc, iar modernizarea administrativă nu trebuie să însemne subordonarea unui teritoriu istoric față de un altul.
CLUJUL ȘI MARAMUREȘUL – DOUĂ ISTORII DIFERITE, AMBELE DEMNE DE RESPECT
Clujul are o istorie remarcabilă.
Pe teritoriul actualului municipiu Cluj-Napoca a existat așezarea antică Napoca, dezvoltată în perioada romană. În Evul Mediu, orașul a devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale, politice și culturale ale Transilvaniei.
În anul 1316, Clujul a primit privilegii urbane importante, iar în 1405 a dobândit statutul de oraș regal liber.
De-a lungul secolelor, Clujul s-a afirmat drept un centru universitar, medical, economic și cultural important.
Aceste realități istorice nu pot fi contestate.
Dar nici istoria Maramureșului nu poate fi ignorată.
Numele Maramureș apare în documente medievale încă din anul 1199, sub forma Maramorisio.
Vorbim despre un ținut istoric cu structuri voievodale, cnezate și comunități care și-au păstrat identitatea de-a lungul secolelor.
Maramureșul istoric s-a dezvoltat în bazinul superior al Tisei, fiind legat de importante evenimente din istoria medievală românească.
Din acest spațiu provin personalități voievodale asociate cu începuturile statalității medievale moldovenești, între care Bogdan I.
Așadar, nu discutăm despre un județ inventat administrativ în anul 1968, ci despre un nume și o identitate istorică mult mai vechi decât actualele delimitări teritoriale.
De fapt, în 1968 a fost organizat județul Maramureș în configurația sa modernă, prin reunirea unor teritorii cu istorii și particularități distincte.
Actualul județ cuprinde Maramureșul istoric românesc și zonele etnografice ale Chioarului, Lăpușului și Codrului.
Această reunire a creat o identitate administrativă puternică în jurul numelui Maramureș.
Clujul și Maramureșul nu trebuie puse într-o competiție pentru a demonstra cine are o istorie mai veche. Ambele au trecuturi valoroase. Tocmai de aceea, niciuna dintre aceste identități nu trebuie ignorată într-o reorganizare administrativă.
DE CE AR TREBUI BAIA MARE SĂ PIARDĂ ÎN FAVOAREA CLUJULUI?
Aceasta este întrebarea la care aștept răspunsuri concrete.
De ce ar trebui ca un cetățean din Sighetu Marmației, Borșa, Vișeu de Sus, Târgu Lăpuș sau Baia Mare să accepte mutarea unor decizii administrative la Cluj-Napoca?
Pentru că acolo există deja instituții importante?
Pentru că economia Clujului este mai dezvoltată?
Pentru că acolo funcționează Curtea de Apel?
Niciunul dintre aceste argumente nu demonstrează, singur, că reorganizarea ar fi avantajoasă pentru Maramureș.
Organizarea instanțelor judecătorești răspunde unor necesități diferite de cele ale administrației publice locale.
Iar existența unui centru universitar și economic puternic nu înseamnă automat că toate comunitățile din jur trebuie administrate de acolo.
Ce garanții avem că investițiile din Maramureș nu vor fi amânate?
Cine va decide prioritățile de dezvoltare pentru drumurile, spitalele și școlile noastre?
Ce se întâmplă cu instituțiile județene, cu angajații lor și cu serviciile oferite cetățenilor?
Până când aceste întrebări nu primesc răspunsuri documentate, consider prematură susținerea unei asemenea comasări.
DACĂ VORBIM DESPRE REORGANIZARE, SĂ DISCUTĂM ȘI DESPRE UN MARAMUREȘ EXTINS!
Nu resping ideea unei reforme administrative.
România are nevoie de reducerea birocrației, de instituții eficiente, de digitalizare și de utilizarea responsabilă a banului public.
Dar există și alte variante decât absorbția Maramureșului într-o unitate administrativă mai mare, cu centrul la Cluj.
Propun să fie analizată posibilitatea extinderii județului Maramureș, cu păstrarea numelui său istoric și a municipiului Baia Mare ca reședință administrativă.
O asemenea analiză ar putea avea în vedere comunități din județele învecinate, precum Satu Mare, Sălaj sau Bistrița-Năsăud, acolo unde există legături geografice, economice, culturale și infrastructurale reale.
Un exemplu de analizat este Țara Codrului, regiune etnografică ale cărei comunități sunt astăzi împărțite între mai multe județe.
Nu propun modificarea arbitrară a granițelor și nici includerea forțată a unor comunități într-un alt județ.
Orice extindere trebuie fundamentată prin studii serioase, dezbateri publice și consultarea cetățenilor din toate teritoriile vizate, în condițiile legii.
Dar dacă obiectivul declarat este crearea unor județe mai puternice, de ce să nu fie analizată și această variantă?
Maramureșul dispune de resurse naturale, patrimoniu cultural, potențial turistic, tradiții economice și legături transfrontaliere care pot susține o strategie regională proprie.
Trebuie să dezvoltăm aceste avantaje, nu să presupunem că ele pot fi valorificate numai printr-o administrație cu sediul în alt județ.
NUMELE MARAMUREȘ ESTE ȘI UN PATRIMONIU ECONOMIC ȘI CULTURAL
Maramureșul este cunoscut în România și în întreaga lume pentru bisericile sale de lemn, tradițiile populare, arhitectura specifică și peisajul cultural.
Opt biserici de lemn din Maramureș sunt incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO din anul 1999.
Numele Maramureș este prezent în promovarea turistică internațională și este asociat cu produse, meșteșuguri și manifestări culturale distincte.
El reprezintă o valoare de identitate și de imagine, construită de generații.
Schimbarea limitelor administrative nu ar șterge această cultură. Dar dispariția numelui din titulatura oficială a județului ar diminua reprezentarea sa instituțională.
Iar acest aspect trebuie evaluat înaintea oricărei decizii.
CETĂȚENII TREBUIE CONSULTAȚI, NU PUȘI ÎN FAȚA FAPTULUI ÎMPLINIT
Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului prevede, la articolul 13 alineatul (3), consultarea prealabilă obligatorie prin referendum pentru proiectele legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor.
Prin urmare, orice propunere concretă trebuie însoțită de o analiză juridică serioasă și de respectarea procedurilor legale.
Nu consider acceptabil ca o reorganizare de asemenea amploare să fie justificată doar prin reducerea numărului de instituții și de funcții.
Trebuie demonstrat cât se economisește, cât costă tranziția, cum se distribuie investițiile și ce beneficii reale obțin cetățenii.
O reformă administrativă trebuie să servească oamenii, nu să îi îndepărteze de administrație.
POZIȚIA MEA ESTE CLARĂ
Respect Clujul, istoria sa și dezvoltarea de care a beneficiat.
Îmi doresc colaborare între județele Transilvaniei, proiecte economice comune, infrastructură modernă și instituții publice eficiente.
Dar nu susțin ca această colaborare să fie condiționată de dispariția administrativă a Maramureșului.
Nu sunt de acord cu absorbția Maramureșului de către Cluj.
Susțin păstrarea numelui Maramureș, a identității sale administrative și analizarea unei variante de extindere a județului, cu centrul la Baia Mare.
Aceasta este o poziție de principiu, nu o revendicare împotriva comunităților vecine.
Nu cerem privilegii. Cerem ca istoria, nevoile și interesele comunităților noastre să fie luate în considerare.
Dacă se poate discuta despre un Cluj administrativ mai mare, atunci trebuie să se poată discuta, în mod legitim, și despre un Maramureș mai mare.
Maramureșul nu trebuie să fie o anexă administrativă a altui județ. Maramureșul trebuie să aibă șansa de a se dezvolta în nume propriu.
Nu istoria trebuie adaptată la o organigramă, ci administrația trebuie organizată cu respect față de oamenii și teritoriile pe care le deservește.
MARAMUREȘUL ARE UN NUME, O ISTORIE ȘI UN VIITOR CARE MERITĂ RESPECTATE!
Filip Claudiu-Gheorghe
13 noiembrie 2026
